Discriminarea și diplomația – o “ecuație” modernă!

Dorel Puchianu

Trăim într-o perioadă în care diplomația a atins cel mai mare nivel.

Lumea este foarte atentă, nu se mai spun multe cuvinte, și “toată” lumea este politicoasă. Aparent ai spune că trăim în armonie cu miere și cu lapte. O armonie în care zodia Gemeni a ajuns să fie sinceră și onestă. Ipocrizia este doar un basm. Cu toate acestea trebuie să ne păstrăm calmul să fim onești, cinstiți, să nu discriminăm și să nu criticăm.

Știu este foarte dificil să aduc în ecuație respectul și misiunea propoziției anterioare. Respectul există pe alocuri, este combinat cu diplomația, dar mereu învinge interesul egoist. Egoismul este o trăsătură necesară, pentru că, în această lume venim singuri și suntem singuri. Dacă crezi altceva, este doar o iluzie, trăim minciuni la nivel diplomatic. În continuare, trebuie să fim aceia corecți și care apreciază ceea ce primesc.

Pentru că, universul se va revanșa, cândva, nu pot să spun când, că nu știu, dar el nu ne va rămâne dator.

Mesajul de față este împachetat, pentru că, este citit pe alocuri și de persoanele care critică aceste tipuri de mesaje. De altfel, sunt bineveniți toți cei care vor să-l citească și au tot dreptul să de-a cu pietre în el. De ce? Pentru că, nu există o barieră între bine și rău. Și pentru că, fiecare crede în ceva, crede cumva, influențarea este doar un crez, care de obicei este obținut de “cei care” discriminează.

Și pentru că, introducerea de față este un simplu filtru, pentru a-i îndepărta pe cei leneși și pe cei care cred în nume sonore, sau minciuni sonore, iată că discriminare este prezentă în mod diplomatic în unele companii românești.

Unele companii caută persoane tinere pe un salariu derizoriu, dar care să aibă anumite calități. Alte companii caută persoane necalificate, cărora le oferă un salariu sub cuvântul derizoriu. Cu alte cuvinte, în prezent unele companii se plâng că nu mai găsesc oameni. Personalul de calitate a părăsit România, sau urmează să o facă!

Așadar, importarea de forță de muncă pare o “soluție”, însă cei importați din firmă trebuie să fie români nativi. Să fim serioși!

În anunțurile de angajare, nu se spune că “nu se angajează” oameni cu vârsta peste 45 de ani sau că se caută tineri. Astfel, nu ești chemat la interviu pentru că nu îndeplinești anumite “condiții”, care de altfel sunt discriminatorii. De ce? Pentru că, tinerii sunt ușor de păcălit, sunt energici, și parcă unele companii s-au înțeles că “acesta” este salariul “maxim”, indiferent că ești necalificat, calificat, programator etc.

Pe de altă parte, și unii angajați/candidați au cerințe peste ceea ce pot ei oferi cu adevărat. Sau se cred zei pe segmentul lor. Desigur, aceste aspecte ar trebui să le revizuiască. Uneori este firesc să pornești de la un nivel salarial mic, pentru că nu ai experiență, nu îi neg pe cei cu experiență, dar din păcate uneori unele companii îi “trimit” pe aceștia în afara țarii. Dar ce să mai zic, străinii au nevoie de personal inteligent, iar România exportă cele mai briliante creiere – probabil la nivel mondial.

Dar în final România suferă. Forța de muncă părăsește țara, iar cei care mai rămân sunt discriminați, sunt ultimii piloni de rezistență, ca să fiu foarte diplomat, angajatorul poate câștigă, poate nu, iar lucrurile merg înainte, cu distribuirea sarcinilor pe cei existenți în unele companii.

Diviziunea în muncă a fost înlocuită cu “românul este bun la toate”. Angajatorul are dreptate trebuie să fie egoist, dar acest aspect aparent funcționează la “infinit”. Aspectele angajator-angajat sunt viclene și foarte elegante, însă, angajații sau șomerii nu trebuie să aibă frica zile de mâine, ei trebuie să știe că nu au pierdut nimic.

“Totul” este învăluit de unele companii într-o perdea mare și albă, după care angajații cred că se află paradisul.

Ei bine discriminarea a ajuns la un nivel alarmant, se caută angajatul ieftin și bun, care tace și face, pe care poți să zbieri, poți să îi zici să fie programator și femeie de servici în același timp. Rezultatele nu se lasă așteptate, calitatea serviciilor s-a redus, cât și a produselor. Așadar, nu mai trebuie sa ne supărăm pe angajați că sunt de cacao, atâta timp cât salariile sunt de cacao și unele companii își tratează angajații ca pe niște iobagi de duzină.

Nu este o jignire la adresa unor firme, este adevărul care doare! Este ceva ce unele firme pot corecta, dacă își doresc ca România să crească! Dar este trist ceea ce cred, străini își doresc ca România să devină cel mai bun exportator din lume de “creiere umane” cu o inteligență de invidiat! Problema este că au început de mult timp, iar acum oferă oportunități incredibile chiar și în țara noastră!

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


80 ÷ = 10

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.